„Doreşte-ţi succesul şi nu perfecţiunea. Nu renunţa niciodată la dreptul tău de a greşi, pentru că atunci îţi vei pierde abilitatea de a învăţa lucruri noi şi de a înainta în viaţă.” ( DAVID M. BURNS)

Respir. Este vital pentru a-mi recăpata energia, încrederea, curajul, căci „naivitatea si modestia nu corespund acestei meserii”. Nu este un moment de cumpănă, este un moment de glorie. Dupa doi ani, am revăzut ce n-aş fi vrut, n-aş fi crezut, n-aveam să ştiu că mi se va întâmpla vreodată. Am mizat pe eşec şi pe o nouă ordine, deopotrivă. Nu ţi se va mai părea ciudată ideea de a cădea, când vei observa efectele pozitive pe care le are asupra ta. Desigur, la început este dificil, până înţelegi că pierderea este exact acel stimul de care aveai nevoie pentru a continua, pentru a ajunge   _____ =======  tot mai sus . De sus, lumea se vede altfel. 🙂 Chiar dacă pentru acele câteva momente de neputinţă, de disperare, de strigăt neauzit, îţi doreşti ca în tine să îşi facă loc o altă „n” persoană, care să nu comunice prin niciun mijloc cu universul în care trăieşti şi care îţi provoacă neplăceri, repet, necesare, evadarea nu face decât să îţi propună (şi să nu îţi dea de ales) să te reîntorci în acela suferind cu scopul de a reconstrui colţul, aparent distrus, cu propria cenuşă. Poţi discuta cu cei mai buni psihologi, dar până nu te vei evalua de unul singur, fără sprijinul nimănui, vindecarea nu va fi totală… sau nu va fi deloc. Am ajuns la concluzia că numai cei mediocri vor încerca să te demoralizeze şi dacă vor reuşi, vei fi unul de-al lor. Image 

Tu ce alegi? 

VIAŢA TA = TU – RESTUL LUMII 

Cine este mai important ?!!!! 🙂 

http://www.youtube.com/watch?v=kZlXWp6vFdE

Anunțuri

Do you feel this?

miss-you-quotes-for-ex-boyfriend-2_large

Aşteptările cresc pe măsură ce dobândim un palmares bogat al calităţilor noastre, împletit cu defectele frumos şi inteligent ascunse. Sexul opus caută acel ceva special pentru a completa întregul. Putem să riscăm, să dăruim bucurie, dragoste, gingăşie şi să câştigăm sau să pierdem miza. Un amalgam de sentimente, care ne schimbă total viaţa într-un vis plin de plinătatea emoţiilor. Prietenia cu sexul opus îţi poate aduce împăcarea cu tine însuţi. Te vei privi în oglindă, vei surâde şi vei fi mulţumit, pentru că cercul s-a închis cu multă zbatere de inimă, zarurile au fost aruncate cu multă tenacitate, dar şi cu suspiciune, iar miza a fost obţinută. Nu atât de mare îţi este mirarea când, după ce te avânţi într-o şcoală, practic, a iubirii, căutând perfecţiunea, acel bine care te va împlini, şi simţi că suflul tău este în ritmul unui cadavru, urli, trăieşti alături de mintea şi inima ta, care îţi dictează raţiunea, mai apoi te cufundă în confuzie, te aruncă în marele vârtej al farmecelor, în sărutul voluptuos şi dionisiac, prins în furia senzualităţii, constaţi la finalul acestei curse, că nu ai ajuns decât un zăpăcit, că nu ţi-ai urmat adevăratele dorinţe, şi ai trăit pesemne, prin intermediul unei false mass-media.tumblr_m8a107QEwG1ryk7elo1_500

Pentru că, deseori, suntem influenţaţi de ceea ce vedem, ceea ce face restul lumii, şi astfel pentru a fi în pas cu moda, acţionăm după cum povestesc, prezintă alţii, fără să ne mai controlăm, fără să gândim în prealabil. Sfaturile părinţilor, chiar dacă sunt bine exprimate şi transmise, nu mai ajung să fie auzite, pentru că asta e generaţia. De ce să nu recunoaştem?! Sunt, desigur, excepţii, însă ne confruntăm cu probleme la nivel sentimental şi sunt unul dintre acei oameni mulţi sau puţini, căruia îi pasă de imaginea celui de lângă el, căruia vrea să îi facă cinste prin simpla lui prezenţă, atât de elegantă şi de impunătoare.

Suntem timoraţi la gândul primei atingeri de buze. Trăim suspansul celei de-a doua întâlniri, aşteptăm cu înfrigurare să fim suprinşi şi să încântăm la următoarele, strângem cu dinţii la eventualele greşeli, fireşti de altfel, învăţăm, ne alarmăm, suferim sau râdem, ne frământăm sau facem o ieşeală. Am căutat să fiu fericită, să primesc acest dar minunat şi să îl împărtăşesc cu persoana iubită. Am ajuns acum să constat cu o mare neruşinare din partea mea şi totodată dezamăgire, de asemenea faţă de persoana mea, că nu am atins pământul cu vârful picioarelor, ci am vrut să urc, am plutit chiar pe nori, fără să îmi dau seama sau să verific în cutiuţa de informaţii, pe care aş fi crezut că o deţin în adâncul creieraşului meu, că există riscul ca ei să se spargă şi în urma atacului frontal cu realitatea să mă dezbar de tot ceea ce era utopic. Recunosc că prezentul meu este afundat în regretele trecutului. O greşeală bine făcută e o amprentă destul de urâtă. Acest lucru se petrece atunci când nu eşti pregătit, când nu ai capacitatea de a analiza, oricât de bun ai fi tu la învăţatul pentru şcoală, când eşti naiv şi iei totul ca pe o provocare. Te arunci singur în gura lupului şi poate doar atunci singura scăpare o reprezintă părinţii, care îţi ridică moralul, te întăresc. E bine să ştii că un părinte ar trebui să renunţe la celebra replică : „Ţi-am spus eu!”, întrucât are efecte negative. Simţi că te îmbolnăveşti şi că trăieşti într-o lume, care nu găseşte niciun leac de vindecare. Te mobilizezi şi ridici capul. Orice lucru are un început, dar şi un sfârşit. Şi dacă se spune că „Primul iubit nu se uită niciodată”, în cazul meu, ori nu am întâlnit până în acest moment l’amour şi nu l-am iubit pe acela, ori l-am iubit prea mult, dar greşelile au costat mai mult decât două vorbe aparent frumoase la exterior, bine gândite şi prefăcute la interior. Probabil că nici mentalitatea pe care o aveam atunci nu mă ajuta foarte mult. Este adevărat, însă orice întâmplare de acest gen te trece prin viaţă şi te iniţiază în arta minciunii, a falsităţii, a naivităţii.

quotes,quote,love,,,life,ex-0c3f7973174b72680542ab19b51a2ac6_h_thumbExprimă-ţi trăirile, dar fă-o cu subtilitate. Fii mai reţinut atât în vorbe, cât şi în gesturi şi vei avea de câştigat. Astfel, riscul ca să fii păcălit se reduce. Citeşte prin ochii celuilalt, prin grimasele pe care le afişează şi nu te lăsa corupt de ceva ireal, pentru că ai putea fi furat de val şi învins. Vârsta întotdeauna va avea cuvântul ei de spus şi vei înţelege la momentul potrivit. Nici aproape majoră, nu sunt cu capul pe umeri, dar tind să cred că sunt pe drumul cel bun şi pot să decid ceea ce este mai bine pentru mine. În vacanţa de vară înainte de intrarea la liceu, mi-am propus să nu am iubit până când nu mă văd intrată la facultate. Această tactică a funcţionat, cu mici scăpări, dar au fost de bun augur. A fost cu totul diferit, simplu şi frumos, ca de liceu… Însă, trăiesc cu impresia că nicio relaţie nu va merge atât timp cât ea se conturează în liceu. Facultatea îţi aduce alte oportunităţi, chipurile se vor schimba cu desăvârşire şi vei învăţa să trăieşti printre alţii, adaptându-te la lumea lor. Mă amuz, gândindu-mă la faptul că tot înainte de intrarea la liceu, îmi spuneam că voi întâlni o sumedenie de băieţi interesanţi, drăguţi, cu replicile la ei şi acum aduc în discuţie ideea ca nu la liceu îl poţi întâlni pe Făt-Frumos, ci la facultate. Ştiu doar că pentru fiecare este scris destinul, de cele mai multe ori ţi-l faci cu mâna ta. Alegerile îţi aparţin, dar nu ezita să ceri sfaturile celor apropiaţi, de preferat ale celor din familie, pentru că cei apropiaţi pot uneori să se dovedească cu interese ascunse şi vei fi dezamăgit. Lucrurile vor veni de la sine. Dacă este să se întâmple, se va întâmpla. Îţi recomand să priveşti filmul românesc LOVERBOY, cu Ada Condeescu şi George Piştereanu, protagoniştii filmului de succes „EU CÂND VREAU SĂ FLUIER, FLUIER”. Nu vei regreta! Mie îmi dă de gândit…

tumblr_m8toez4VcQ1qhvz31o1_500_large tumblr_m01f308Bqn1qkgpc9o1_500 amor

„Atinge steaua de neatins şi nu-i uita pe cei ce au crezut în tine!” – Octavian Paler

kindness-quotes-When-I-was-young-I-admired-clever-people.-Now-that-I-am-old-I-admire-kind-people.-Abraham-Joshua-HeschelScriu, pentru că e minunat să transmiţi sentimente, gânduri, trăiri din cele mai intense, mai vulcanice, mai sincere sau mai obsesive celuilalt, unei persoane care complotează cu tact şi toleranţă pentru construirea unui vis, ce odinioară părea iluzoric.

cute-kindness-images-quotes-5-dfe2f58c

Nu ştiu de ce apelez la un astfel de gest încât tu cititorule, să ai bunăvoinţa de a mă asculta, în pofida faptului că m-am declarat o tipă -sună atât de tineresc şi de rătăcitor acest termen- căreia i se dă atenţie, fără să ceară, deşi în subconştient oricine îşi doreşte fără niciun fel de dubiu- important este în ce excelezi şi în ce îţi poţi dovedi eficienţa, de captezi privirile, stârneşti interesul-căreia, chipurile, nu-i pasă de niciun element animat din jurul ei, deşi ascunde o sensibilitate curată – curată, murdară ( readaptată) , a cărei mister îţi învăluie mintea în ceaţă şi te incită la descoperire, la o dezbrăcare de sine. Cheia este la mine, la fiecare dintre noi, în realizarea unui scop.

the-most-to-say

Fiecare dintre noi cred că duce în diverse etape, lupte cu sine însuşi, contradictorii, dintre cele mai puternice şi mai nesfârşite. Cauzele sunt multiple: nereuşita, dezamăgirea în carieră/dragoste/familie, pierderea cuiva drag (poate chiar despărţirea de copilul din tine şi atingerea unui prag mai inalt- acela de adolescent, care nu îşi mai ţine în frâu emoţiile sau din contră, acel tip, care şi le controlează fără să conştientizeze nimeni de adevăratele stări interioare)/ a ceva ( tatăl meu mi-a daruit acum câţiva ani un talisman sub formă de păpuşă, care îmi seamănă; are o mare valoare sentimentală şi simt ca îmi dă putere, ma încurajează, îmi oferă protecţie. Într-una din zile, s-a întamplat nenorocirea de a nu o mai găsi. În tot acel timp, am simţit că îmi fuge pământul de sub picioare, pentru că având în vedere că tata nu se află lângă mine, mă simţeam necăjită şi totodată, inima mea căuta mai cu disperare prin cotloanele casei, poate-poate, o fi urmă de ea. Mi-aş fi dorit, să aibă o sonerie sau să strige la mine ‘X-uleasco, aici sunt. mai la stânga, mai la dreapta. doi paşi la dreapta, unul la stânga.’ Iac-aşa, intrăm noi în horă. Ar fi fost utilă varianta pe care am prezentat-o, dar poate se va găsi cineva ingenios sau s-a găsit deja , care să facă acest lucru, să rastoarne lumea cu fundul în sus, cu inovaţiile lui ( de adăugat: pentru cei dezordonaţi sau care îşi pierd capul cu lucruri insignifiante). În cele din urmă, după căutari ameţitoare, în care am făcut descoperiri uluitoare: de pildă: pânza unui păianjen numai ce renovată, colonii, de fapt, de… buburuze şi fluturi colorati, nicidecum să fi fost vorba de gândaci în nuanţe putrede, omizi, albine. Ce-i drept şi după mintea cocoşului, ultima parte nu prea îşi face culcuşul în casă, posibil să fi avut eu vedenii… am găsit păpuşica. Mi s-a umplut sufletul, trupul, mintea de bucurie, revigorare, tinereţe! Nu doresc să vi se întâmple, pentru că în tot acel timp, este un stres total. De parcă dai toată ziua cu sapa, şi tot nu se mai ară. Şi oare porcii or zbura? ) , neîncrederea de sine, vulnerabilitatea, dorinţa de autodepăşire, neputinţa de a te lovi şi de a intra pe o nouă poartă.

525482_286699741410000_182817395131569_660892_90256022_nEra momentul să ajung şi aici. Nu am aprofundat suficient cauzele, le transcriu după cum le-am observat manifestându-se în realitate. Se poate adăuga ca un ultim detaliu, care pare să producă o mare vâlvă între generaţiile juvenile şi cele vârstnice : criza de personalitate. Desigur, ele sunt mai multe, cu o importanţă mai mare sau mai mică pentru fiecare dintre noi.

114647-Images+kindness+picture+quotesMă întreb adesea: de ce există răutate, de ce practic găsesc şi dezvolt într-o părticică din mine acest crud sentiment? Înţeleg că lumea te percepe într-un stil diferit, unii te aprobă pentru comportamentul pe care-l adopţi, alţii ţi se împotrivesc. Poate pentru că lumea e nedreaptă, nu apreciază, nu vede dincolo de acel ‘eu’. Poate pentru că nici eu nu m-am lăsat descoperită şi întotdeauna am afişat doar acea mască de dură, care nu permite nimic, care nu vede vreo posibilitate de comunicare cu oamenii încărcaţi de perfidie, de ură, de acea dorinţă de detronare care te transformă în ‘bad girl’ ori varianta masculină. Acel ‘bad’ tinde să aibă o latură masculină, plină de ferocitate, decât girl, care ar trebui să fie sensibilă, inocentă, pudică, desigur nefiind călcată în picioare, ci cu un anumit punct de vedere. Să vrei şi să meriţi un loc înseamnă ceva. Toate meritele, cum am spus-o întotdeauna. Dar să ajungi acolo, crezând că ataci şi că-l faci pe celălalt să se simtă rău, în cel mai subtil mod posibil,( pentru că şi inteligenţa asta te ajută la ceva, nu-i întâmplătoare) înseamnă că ai căzut urât de tot de pe Muntele Everest.

Franklin-D.-Roosevelt-QuoteAm observat, de asemenea, că de fiecare dată când chiar am fost sinceră şi eram şi eu surprinsă de mine- pentru că aş fi vrut să mint, dacă o cerea situaţia-nu am fost crezută. Patetic, dar real, ceea ce se întâmplă la momentul actual în cazul copiilor buni. Cum să nu se nască atunci în mine acel grăunte de pică pe oameni? Cum să nu erupă vulcanii? Cum să nu-mi doresc transformarea şi să devin ‘bad girl’? Deşi eu realizez că nici cu o astfel de atitudine nu impresionezi, cel puţin pe mine mă lasă rece şi există momente când mă amuză, dar nu fac din acelea, nişte evenimente bune de notat. Există un fenomen care se petrece cu fiecare, la momentul dictat.. din interior, din exterior, după cifra fiecăruia. M-aş bucura să remarc lumea prin ochii altcuiva . Toate cauzele unei negăsiri au ca efect nefericirea, iar mie, la fel ca celorlalţi,  îmi place să trăiesc clipele la cea mai mare intensitate, dar într-o manieră plăcută şi propice voii bune. Este important să accepţi că lumea poate fi altfel. Natura are mereu un alt aspect, de fiecare dată mai proaspăt şi parcă simt cum imi lasă gura apă roua de dimineaţă de pe frunzele cărnoase ale unui peisaj de deltă. Imaginaţia îmi joacă feste, pentru că numai Internetul mi-a oferit prilejul de a întreprinde o călătorie virtuală pe pământ dobrogean. Ma întristează, dar îmi aprinde curiozitatea. Observaţi voi, ei bine, orice lucru, oricât de nesemnificat şi de mic ar fi, are un efect asupra noastră. Ţine de noi să ne revizuim atitudinea, să luăm viaţa pe umeri şi să nu ne lăsăm doborâţi la cel mai neprevăzut obstacol.

În încheiere, N. Steinhardt ne sfătuieşte: „Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoşi.” 🙂

large large (1)

64230-Popular+Quotes+About+Love+and+

Impresii despre MPFM

                   Nu mult timp a trecut de când am prins drag de formatul emisiunii „Mireasă pentru fiul meu” ( înainte „Noră pentru mama”). S-au scris minunate poveşti de dragoste, unele au avut graiul aurit, altele au fost doar regizate.  Într-adevăr cele în care au dominat ipocrizia şi minciuna, dar au ieşit învingătoare, au fost în cele din urmă şi învinse… de soartă. Tot ce e frumos repede trece sau minciuna nu are picioare scurte sau hoţul neprins negustor cinstit. Pentru ce să alegi să faci pasul decisiv pentru viaţa ta, referindu-mă la căsătorie, dacă ştii că nu e acel cineva de care ai nevoie de tine, că e un circ neplătit şi de prost gust, că te minţi singur/ă? Derulezi scenariile drumului tău şi conştientizezi schimbările, vezi oamenii dragi ţie, eşti curios de aşteptările, gândurile lor, care pot să ascundă interese nebănuite. Întotdeauna, un părinte îţi va da consimţământul dacă vede că soţul/ consoarta te iubeşte cu adevărat. Pentru ce câteva momente feerice irosite doar pentru că-ţi place cum miros banii? Pledez pentru sinceritatea dintre doi oameni, pe deplina lor încredere, pe capacitatea de a-şi da în vileag dragostea furată şi pură ca nişte adolescentini, fără să ţină cont de etichetele puse de lumea exterioară, fără să îşi exprime răutatea faţă de ceilalţi nici direct, nici indirect. Tachinările aduc deliciul într-o relaţie. Îţi vine să-l sufoci pe cel ales cu dragostea ta. Te prefaci în pisica blândă, care zgârie rău pentru a-l aţâţa. Geloziile sunt absolut necesare, dar nu în exces. Atunci când simţi că te-ai pupat prea mult şi că a durat suficient perioada de bine, ceartă-te, căci împăcarea e mereu mai dulce! Acesta e secretul, pe care în această ultimă ediţie, cea de-a doua mai precis, Coco şi Dragoş l-au împărtăşit tuturor. Posesivitatea venită din partea lui Dragoş, neîncrederea şi orgoliul excesiv nutrite de asemenea de nimeni altul decât Dragoş, dorinţa lui disperată şi sinceră de a se însura cu Coco, au distrus şi singurele speranţe, singurele şanse pe care le mai avea de a se împăca cu aceasta, de a-i dărui dragoste nemărginită şi astfel, nu va mai avea oportunitatea de a-i spune: „Singura fată după care voi alerga va fi aceea care îmi va spune : <<Tată, mă prinzi?>>”. Este dureros să-i vezi pe cei pe care i-ai susţinut, i-ai urmărit, te-ai implicat şi ai trăit cu atâta patos povestea lor, cum se îneacă la mal. Drept este că nici dorinţa Corneliei de a-l cunoaşte pe Dragoş în afara competiţiei nu l-a înduplecat pe acesta, ceea ce l-a determinat să susţină cu tărie şi să decidă deznodământul unei tumultuoase relaţii: încheiat şi de la capăt ( cu altcineva sau poate vor avea puterea să îşi mai acorde o şansă unul altuia). Amândoi sunt acuzaţi de omuciderea fiecăruia din culpă. Telespectatorii îi învinovăţesc pe ambii în egală măsură. Coco nu a vrut să mai sufle în iaurt şi a făcut exact ceea ce a simţit. Dragoş a fost împuns cu cel mai tăios cuţit, ceea ce s-a observat şi din reacţiile lui, absolut deplasate. A ignorat-o cu o patetică nepăsare pe cea pentru care şi-ar fi smuls şi inima din piept, doar pentru a o vedea mulţumită. Am remarcat lipsa prezenţei tatălui său la o astfel de reuniune, şi iar sunt de părere că l-a afectat. Acum, când avea nevoie mai mult decât oricând, a cerut ca nimeni să nu fie prezent, atât timp cât ştia că nu îşi va uni destinul cu cel al Corneliei. Era dezamăgit, i-a fost rănit orgoliul de bărbat… E încăpăţânat şi nu acceptă sfatul nimănui. Se bazează pe propriile forţe, ceea ce este bine, însă a greşit enorm în ceea ce o priveşte pe aleasa lui, l-a costat, îl costă şi este posibil să îl macine şi în viitorul apropiat şi depărtat. Concluzia: se iubesc, suferă, dar trăiesc în trecut, o gaură neagră care parcă nu poate fi închisă. Să aveţi mintea limpede şi deschisă!

                          Andreea şi Alin au fost… calmi, răbădători, iubitori, alături de o mamă potrivită. Doamna Luminiţa, extraordinară! De excepţie! Andreea a numit-o şi a strigat-o mamă cu adevărat, pentru că le-a fost alături necondiţionat. A ştiut când să intervină şi când să aibă încredere în fiul său. Imaginile vorbesc de la sine. Tot respectul pentru voi. Casă de piatră!

                            Nu acelaşi lucru se poate spune despre triunghiul Lorena-George-doamna Cristina. Doamna Cristina a avut o atitudine de tot râsul. Toate aprecierile pentru că ştie să se exprime, are argumente solide, este o doamnă distinsă, cu maniere de … Doamnă! Într-adevăr, atitudine, coerenţă, diplomaţie! Numai un pas până la exces. Nu exista conversaţie, frază, propoziţie, ce o fi fost ea, în care această doamnă să nu-şi bage coada. Vorba doamnei Mirela Boureanu Vaida: Cât se vor descurca copiii fără dumneavoastră? De fiecare dată avea ceva de spus, nu că ar fi fost cu răutate, dar dădea pe afară şi irita auzul. La un moment dat, total părea să se fi transformat în regie, în care cei trei erau actori desăvârşiţi. George a fost acuzat de violenţă fizică în relaţia cu fosta lui iubită, Mirela. S-a discutat atât de mult pe tema asta, i-au ameţit atât de mult pe telespectatori şi pe doamna Mirela, încă eram cât pe ce să îi credem. Atât timp cât există probe, acte, hârtii, scris totul negru pe alb, de ce nu poţi fi bărbat măcar o dată în viaţă? Mi se pare absolut penibil ca publicul să înghită o astfel de gogomănie. Chiar dacă tânăra şi-a retras plângerea, asta nu denotă că el a fost absolvit de vinovăţie. Nu cunosc prea bine ceea ce se ascunde în spatele fiecărui gest, mimici, dar cum spunea Dragoş: „Eu cunosc omul. Nu are cum să mă mintă în faţă, nu poate. Eu îmi dau seama.” Aşa şi eu mărturisesc că acea linguşeală, mâţâială, dădea de bănuit. Mirosea a urât. Nu contest că nu o iubeşte pe Lorena sau că o iubeşte mai puţin decât pretinde, dar nu avea ce să caute într-un show matrimonial, în care sentimentele sincere, calde trebuiau să domnească. A fi franc/sincer/onest/drept nu înseamnă a te face de ruşine. În acest caz, ai fi fost absolvit pe jumătate. Dar dacă Lorena te accepta oricum, nu trebuia să ai vreo temere.  Era să uit. Lorena a fost profund iubită de Maricel, se citea în ochii amândurora dorinţa de a se mai strânge o dată în braţe, de a-şi mângâia chipurile trădate, înecate în amărăciunea pierderii celui drag. Ceva necurat şi ameninţător s-a regăsit şi în această situaţie. Pentru că afirmaţia că cei doi ar fi încălcat regula 25 a fost spusă ori pentru că îi era frică de terminarea poveştii lor, ori pentru că voia să se răzbune, ori pentru că într-adevăr era adevărat. Dar în lipsă de probe, hoţul neprins, negustor cinstit. Nu a putut fi descalificată, din păcate, deşi în nu ştiu care ediţie, Bogdan şi Elena au fost descalificaţi numai pentru că au fost nişte presupuneri din partea celorlalţi concurenţi. Ceea ce nu mi se pare corect şi aş fi cerut descalificarea. Şi imaginile cu Lorena şi George, în care sunt suprinşi în poziţii indecente, ar fi putut constitui dovezi, dar nimeni nu le-a luat cu atare, şi astfel măscăricii au ajuns pe podium, unde desigur, au făcut-o pe interesanţii când au primit suma enormă xxx yyy zzz xxx, de şi-au dat arama pe faţă. S-au aflat în ipostaza umilă de a cerşi bani. Parcă îi vedeau înveliţi în ciocolată, aveam senzaţia că vor ieşi din televizor şi le voi sparge capetele, pentru că au fost falşi, avizi! Cel puţin, puteau să se stăpânească şi să nu demonstreze publicului că acesta a fost păcălit de cei mai buni păcălici de pe întregul glob. Casă de piatră, Lorena şi George!

                         Mama a fost în asentimentul meu, a zis că se împuşcă în cazul în care câştigă mirolăita, dar cu surle şi trâmbiţe, am reuşit să-i stopez furia…gândindu-mă doar la comisioanele pe care, mai mult ca sigur, ar trebui să le dau. Dar cum în această casă, nici să mori nu poţi… Rămâne pe mâine! 🙂

Pulbere de stele

Nu ştiu şi nici nu îmi pasă cât de interesaţi sunteţi de problemele altora. Aşa mari probleme, că atunci când deschid televizorul şi văd într-adevăr situaţii reale, dezastruoase, ale mele se fac de dimensiunea unei furnici şi simt că-mi vine să mă pălmuiesc. Prefer să sufăr cu mâna mea. Ieri avea să fie o zi fără rumoare, în curcubeie de sezon. Numai persoanele nepotrivite în preajma mea s-au dovedit a fi.. nepotrivite. Mai mult de-atât nu pot să exprim. Aveam nevoie de o confirmare că ceea ce se regăsea în jurul meu, nu era ceea ce aveam nevoie. Uneori, lucrurile petrecute nu se întâmplă ca să le uiţi şi să rezolvi astfel problema. Unele fapte care nu coincid cu punctul tău de vedere îţi dau de gândit mai mult decât oricând. Lista de „vrais amis” trebuie să fie rescrisă. Îţi pare rău că este cazul să triezi din aşa-zişii, pentru a-ţi fi ţie bine, dar nu este un capăt de lume. Avem un scop, ne asumăm responsabilităţile, orice greşeală… Păcat că timpul trece peste noi şi nu ne mai putem regăsi… Ne înstrăinăm şi ne transformăm în pulbere.. în pulbere de stele.

 Mieux vaut avoir des souvenirs que des regrets, donc voyagez !